... iti dai seama ca (,) cresc atunci cand se schimba. mariuca a inceput sa se ascunda de mine... cand suntem acasa, stau toata ziua in camera de sus, la calculatoare... ai nevoie de ei, ii strigi, nimic, e prea galagie sa te auda. ei bine, cand te duci peste ei si deschizi usa, inevitabil maria inchide ceea ce facea la calculator... ce-i cu tine, faci ceva ce n-ar trebui? nu... ti-e rusine de mine? nu... atunci? tacere si un suras semi-vinovat. mi-arata la ce se uita - versuri de la un cantec: deschide pe youtube un cantec care-i place, si pe alta fereastra cauta textul, si canta si ea... dar cum e timida (cel putin in ale cantatului) nu prea se simte in largul ei daca eu as stii ce face... si-l minimizeaza imediat ce intra cineva in camera. asta e, poate incet-incet o sa aiba incredere in mine, sau, mai bine, incet-incet n-o sa mai fie asa timida si rezervata. are o voce frumoasa, sunt niste cantece care-i plac tare mult (ea canta in special mina - si e impresionant s-o vezi ce voce joasa are, si ce inflexiuni - si de andre... ) si ni le mai canta din cand in cand, cand insista dana, cand mai mergem cu masina... altfel sta ore intregi cu calculatorul si canta... ma miram eu la inceput ce face ea acolo sus tot timpul asta... cum avea o clipa libera, cum sus! disparea... si purcelusul de matei face la fel, numai ca el nu se duce sca sa cante.. nu, el cauta pe youtube video cu pokemon , desene animate sau jocuri... ii placea mult sa joace "age of empires" sau stronghold, dar de cand mi-am refacut calculatorul, le-am dezinstalat, poate ar trebui sa i le pun la loc... daca tot am gasit ceva ce-i place, ar trebui sa-l incurajez, nu? toata discutia asta cu "jocurile pe calculator nu sunt bune" mi se pare foarte relativa... bineinteles ca nu e bine sa stai prea mult (si dau toti exemplul japonezului aluia care a avut un colaps si a murit dupa ce a jucat de vineri seara pana duminica in continuu, fara sa manance, numai ca lumea e plina de idioti, si nu faci o regula dintr-un tampit), totul are o limita, si nu toate jocurile sunt la fel (sunt din alea violente, din alea de gandire - puzzle , din alea de construit), dar ei nu cred ca stau mai mult de o ora-doua pe zi, timp in care isi formeaza gandirea, au probleme de rezolvat. cum ar fi fost la inceputul secolului: copilul lua ciocanul tatalui (ca n-avea altceva cu care sa se joace) si mai dadea in pietre, mai in copaci, mai in peretii casei.. bineinteles ca maica-sa ii spunea "nu te mai juca atata cu ciocanul, iti face rau, n-ai auzit de copilul ala care si-a dat una in deget si i-a cazut degetul, dupa aia a facut cangrena si a murit? ei da, de la un ciocan, mama, mai bine lasa-l si vino sa ma ajuti sa fac de mancare"... si se ducea vasilica, si cand era mare nu stia sa foloseasca un ciocan sa-si castige o paine... noroc ca copiii au bunul simt sa nu asculte mereu parintii. matei ma ingrijora la un moment dat pentru ca era excesiv de ascultator... da tati, cum vrei tu... bai, stai bine? da tati.. vino-ncoace! da tati... numai ca dupa aia m-am prins ca o face din smecherie, numai cu mine , sau cu cine are interes sa i se bage pe sub piele, a vazut ca asa obtine mult mai usor ce-si doreste... ei bine, sa ma ingrijorez acum si din cauza asta? nici nu ma gandesc, continui sa-i zic ce e bine si ce nu e bine - nu e bine sa fii (prea) smecher, dar pana la urma cine sunt eu sa-i zic ce-i bine si ce-i rau? o va vedea incet-incet, ca rezultat al actiunilor lui...
si intre timp am mai pus o masina de spalat. oare eu ce pot sa invat din actiunile mele? ca masina de spalat nu se pune singura (sau probabil ca s-ar pune, daca ar mai fi parintii mei sau ai danei aici, sau daca am ramane fara ... cel mai repede se termina ciorapii :-\ , asta e semnalul ca a venit momentul) am dus sus si rufele (erau alte doua masini de spalat care intre timp se uscasera) plus bagajele mariei cu care s-a intors de la mare (duminica, si acum e miercuri). am mai gasit printre sacosele imprastiate prin sufragerie o pereche de adidasi pe care i i-am cumparat lui matei si de care uitaseram (atat de multa nevoie avea de ei) si niste chestii de-ale danei. acum parca e un pic mai ordine.
ma duc sa spal vasele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu